Trăim într-o dezbatere nesfârșită despre nevoile unei noi generații și despre metodele și instrumentele pe care școlile ar trebui să le ofere pentru a satisface aceste nevoi. O metodă care poate fi utilizată cu ușurință în sala de clasă este învățarea bazată pe joc (GBL).
Rezultatele utilizării acestei strategii de predare au dovedit că încorporarea jocurilor este foarte eficientă deoarece acestea pot facilita și încuraja motivarea elevilor (evident, și fără îndoială, menținerea elevilor motivați este una dintre principalele probleme cu care trebuie să se confrunte profesorii la clasă).
Dar ce este GBL? Potrivit EdTechReview, „Învățarea bazată pe joc este concepută pentru a echilibra subiectul cu jocul și capacitatea jucătorului de a păstra și aplica subiectul menționat în lumea reală”.
Pentru a rezuma, GBL este o metodă eficientă pentru a-i face pe elevi să lucreze spre un scop, permițându-le să învețe prin experimentare, exersând comportamente și procese de gândire care pot fi ușor transferate dintr-un mediu simulat în viața reală.
S-ar putea spune că GBL este practic un joc, iar jocurile sunt una dintre cele mai timpurii moduri în care oamenii se angajează în învățare; bebelușii și copiii joacă jocuri pentru a descoperi lumea și pentru a învăța.
Atunci de ce, când ajungem la o anumită vârstă, ne oprim din joacă? De ce găsim atât de puține exemple de jocuri în învățământul gimnazial și superior? Și, de ce majoritatea dintre noi încetează să ne jucăm când creștem și găsim un loc de muncă într-o companie?
Practic, GBL este o strategie care folosește ideea unui joc de joc pentru a atinge obiective specifice de învățare, indiferent dacă acestea aparțin cunoștințelor, aptitudinilor sau atitudinilor.
GBL este adesea confundat cu gamification, un termen care este adesea auzit în mediile școlare. EdTechReview definește gamification ca fiind „aplicarea elementelor de joc și a tehnicilor de proiectare a jocurilor digitale la probleme care nu sunt legate de joc, cum ar fi afaceri (creșterea tehnologiei educaționale) și provocările cu impact social”.
Așa-numitele „elemente de joc” pot fi puncte, realizări, insigne și clasamente. Practic, ele sunt folosite ca instrumente motivaționale extrinseci în activitățile tradiționale de clasă.
Linia dintre GBL și gamification este uneori foarte subțire; elementele de gamificare sunt prezente în mod normal într-o activitate GBL, nu invers.
GBL include de obicei un mediu asemănător unui joc și practică a conținutului de învățare prin activități precum teatru și joc de rol.
În GBL, procesul de învățare vine ca rezultat al jocului. Gamificarea, în schimb, este despre inserarea unor elemente ale unui joc în activități tradiționale.
Deși Testele pot fi considerate un exemplu de gamification, instrumentele precum aplicațiile web pentru crearea de chestionare, cum ar fi Kahoot sau Quizizz, nu sunt considerate GBL. Sunt doar chestionare, un teanc de întrebări, o poveste sau un mediu fără personaje sau reguli.
Pentru a înțelege mai bine GBL, diferitele sale tipuri pot fi examinate, luând în considerare următoarele: locul în care are loc jocul și mediul în care se joacă elevii.
Cele trei tipuri de GBL sunt:
4.3.1. Jocuri de masă
Monopolul poate fi considerat un joc educațional. Are toate elementele necesare: o poveste, personaje, puncte, competiție și multe alte aspecte. Există multe exemple de jocuri asemănătoare Monopoly pentru școli cu reguli modificate pentru diferite materii, cum ar fi History Monopoly sau Math Monopoly.
4.3.2. Jocuri din viata reala
Mediul de aici este lumea reală. Acesta este probabil cel mai motivant, dar și cel mai stresant tip de joc. În acest fel, elevii trebuie să se miște, să acționeze, să-și folosească corpul și mintea pentru a se juca. Acesta este cel mai captivant tip și provoacă studenții în aproape fiecare aspect al învățării lor.
4.3.3. Jocuri digitale
Mediul de aici este online. Jocurile digitale pot fi comparate cu jocurile de societate. De fapt, o mulțime de programe digitale pentru GBL folosesc panouri online pe care un profesor le poate edita sau adăuga conținut educațional în funcție de subiectul care va fi redat. De asemenea, în acest tip de joc, elevii pot fi implicați în construcția jocului, mai ales dacă profesorul nu este capabil să gestioneze instrumentele online fără ajutorul lor. Elevii au un personaj (dar nu neapărat un cont) care se deplasează prin joc și se confruntă cu provocări care sunt plasate pe parcursul jocului. Un joc digital nu presupune abilități care sunt legate de utilizarea corpului și a spațiului real, dar poate antrena elevii să colaboreze într-un mod diferit și virtual.
